Cand se asterne praful…

A trecut ceva timp de cand nu am mai scris pe aici, nu am mai impartasit nici un gand, nici o intamplare care m-a amuzat sau m-a intristat, de cand nu am mai pus nici o poza de pe unde am mai fost sau din ce am mai vazut.In 6 luni s-a asternut praful pe aceste pagini…uni m-au uitat, alti inca mai trec pe aici.Ma intristeaza sa vad acest coltisor in paragina.Acum simt din nou nevoia sa trec pe aici…

Anunțuri

Ce mi-a facut placere sa citesc azi…

Am citit la Flaiu ceva care mi-a placut mult: „De ce sunt oamenii tristi?”
Nu stiu cat de mult conteaza parerea mea, insa cert e ca m-am regasit in randurile acestea:

„…De foarte multe ori, uităm că trebuie să zâmbim. De foarte multe ori, uităm că mâine s`ar putea să fie mai bine. De foarte multe ori, uităm că dacă nu s`a terminat nu ăla e finalul. De foarte multe ori uităm că avem oameni care să ne asculte și să ne sprijine după puteri…”


Multumesc „umarul meu drag„, multumesc pentru ca existi…