Cred ca stiti reclama aceea de la Nescafe 3 in 1
in care o gramada de oameni danseaza in sincron pe o melodie?
…e destul de faina si mie mi-a ramas in minte melodia respectiva…asa ca dupa versurile pe care le-am retinut am inceput sa sap pe google sa gasec melodia cu pricina.
Evident ca am gasit-o, ce mai puteam sa dorm bine :))…
Pe cuvantul meu de onoare va spun, asta e cel mai tampit videoclip pe care l-au putut vedea ochisorii mei…
Eu stiam
ca Robbie Williams nu e intreg la minte..dar parca nici chiar asa :)).
Sa incep cu inceputul, povestea cantecelului.L-am ascultat intr-o dimineata la Radio Guerilla si evident n-a mai fost chip sa mi-l scot din capsor. Ma gandeam eu asa ca vocea seamana extraordinar de bine cu cea a lui Robbie dar nu stiam cum se intituleaza. Incep cautarile pe google pornind de la versurile pe care vag mi le mai aduceam aminte, si dai si cauta si nimic…dezamagire totala.Si cum se intampla sa gasesti ce ai cautat o gramada asa dintr-o pura intamplare eu nu puteam face exceptie. Acum cateva minutele gasesc minunatul videocip accidental …soarta sa-i zicem :)), dau play la minunatie si ce sa vezi…eram pe jos de ras…pe cine mai interesa versurile cand imaginile vorbeau de la sine.
Concluzie Robbie Williams nu le are pe toate acasa.
Acum trageti si voi concluziile…rasul face bine, cel putin asa am auzit!
You‘re all I ever wanted…
Pe tine nu te trec fiori cand asculti melodia asta?
….pe mine da…
„One love, one blood, one life, you got to do what you should…”
2 melodii care-mi plac mult :)…Summer Wine si When the stars go blue
Uite o varianta la alternative 4 cu scene din Jacob’ s Ladder….daca-ti mai aduci tu aminte de acest film…
Modificare: primul link nu vrea sa mearga asa ca pun altul…acesta nu prea mai are legatura cu filmul 😦
Jacob’ s Ladder(1990),este un horror exeptional din punctul meu de vedere, un film care contrar aparentelor are un final cu totul neasteptat…de fapt intregul film se bazeaza pe revelatii cutremuratoare.
Pentru cei care nu au vazut inca acest film, il recomand.
Enjoy!
Nu voi dezvalui detalii despre continut deoarece nu vreau sa fur placerea celor care nu l-au vazut inca…pe mine m-a impresionat …
Changes…
Train…
Runaway…
Nus’ astea toate care-mi plac de la ei dar nu vreau sa umplu aici de videoclipuri….so enjoy
(for those who like them) !!!
Era sa uit, 2 poze cu pisicuta mea in timp ce eu ascult 3 doors down…a se observa…doarme de rupe :D…
O povestioara interesanta pe care am citit-o azi si niste pozici made by me …
Un grup de oameni de succes în apogeul carierei lor, toţi având joburi şi poziţii de vis, maşini şi case, au făcut o vizită unui fost profesor din facultate. Discuţia a alunecat treptat spre cât de stresantă şi obositoare e viaţa zi de zi.
Profesorul i-a întrebat dacă vor să bea o cafea bună şi s-a întors din bucatarie cu un vas mare plin cu cafea şi o mulţime de ceşti. Unele erau din porţelan fin, altele din sticlă, plastic, unele arătând normal, altele foarte delicate şi scumpe, unele cu inserţii aurite, altele cu toarta ciobită, şi i-a rugat pe fiecare să se servească.
Când toţi aveau câte o ceaşcă de cafea în mână profesorul le-a zis: Dacă aţi observat fiecare dintre voi a pus cafea în câte o ceaşcă scumpă şi fină lăsând ceştile simple şi ieftine goale pe masă. E normal să vreţi ceea ce e mai bun în viaţă, dar tocmai asta e sursa problemelor şi a stresului pe care îl aveţi zi de zi.
Nu contează ce ceaşcă ai ales, cafeaua are acelaşi gust. Ceaşca nu adaugă nicio calitate cafelei. În cele mai multe cazuri o face doar să fie mai scumpă sau, în alte cazuri, nu putem vedea ce e de fapt înăuntru. Ceea ce aţi vrut voi de fapt a fost cafeaua, nu ceaşca şi totuşi, inconştient, aţi ales cele mai scumpe şi bune ceşti. Şi apoi aţi început să vă uitaţi la ceaşca celuilalt gândindu-vă că e mai frumoasă decât a voastră.
Viaţa e ca o cafea bună: jobul, banii, cariera, maşina, casa, hainele, poziţia în societate sunt ceştile. Doar ne ajută să ne trăim viaţa, dar nu sunt VIAŢA. Hainele pe care le avem, poziţia în societate şi banii nu înseamnă viaţa. Doar ne ajută să trăim viaţa. Nu definesc ceea ce înseamnă viaţa. Din contră, majoritatea oamenilor care au mult, sunt invidioşi pe alţii care au mai mult şi nu reuşesc să se bucure de ceea ce au.
Câteodată concentrându-ne doar pe ceaşcă, uităm să savurăm cafeaua.
Savuraţi cafeaua, nu ceştile! Cei mai fericiţi oameni nu sunt cei care au cele mai multe lucruri. Cei mai fericiţi oameni ştiu să se bucure cât mai mult de ceea ce au, acolo unde au, în momentul prezent. Ei fac viaţa să fie frumoasă.
Pozicile imi apartin 🙂
Este născută pe 27 septembrie 1972, în localitatea Big Indian din statul american New York, dintr-un tată mexican şi o mamă americană, Lhasa de Sela
A inceput sa cante la 13 ani intr-o cafenea greceasca din San Francisco. La 19 ani, s-a mutat la Montreal (Canada), unde a cantat in baruri.
Primul sau album a aparut in 1997 si s-a intitulat La Llorona, o combinatie intre muzica traditionala sud-americana, cantece mexicane, rock alternativ si ritmuri tiganesti est-europene. Pentru acest album, Lhasa a primit mai multe premii, incluzand „Artiste québécois — musique du monde” in 1997 si Juno Award for Best Global Artist, in 1998.
Cel de-al doilea album, The Living Road, a aparut in 2003 si el include cantece in engleza, franceza si spaniola.
Lhasa a primit World Music Award for Best Artist of the Americas in 2005.Tot in anul 2005 (aprilie) a concertat pentru prima data in Romania.
Muzica sa este familiara, unica, capabila de a transmite emotii puternice si de a reda o lume rece si cruda in culori calde…
Din pacate cancerul de san a rapus-o la varsta de 37 ani…pe data de 1 ianuarie 2010.
Cele trei puncte ... 